Eurile si tot ce tine de ele part 1

Tabela dela JO etichetele alimentelor !!

E-100	nepericulos	E-170	nepericulos	E-240	tulburari
E-101	nepericulos	E-174	nepericulos	E-241	tulburari
E-102	periculos	E-175	nepericulos	E-250	periculos
E-103	nepericulos	E-180	nepericulos	E-251	periculos
E-104	nepericulos	E-181	nepericulos	E-252	periculos
E-105	nepericulos	E-200	nepericulos	E260...E268	nepericulos
E-110	nepericulos	E-201	nepericulos	E-300	nepericulos
E-111	nepericulos	E-202	nepericulos	E301....E309	nepericulos
E-120	periculos	E-203	nepericulos	E-311	periculos
E-121	nepericulos	E-210	cancerigen	E-312	periculos
E-122	nepericulos	E-211	cancerigen	E-320	colesterol
E-123	foarte cancerigen	E-212	cancerigen	E-321	colesterol
E-124	periculos	E-213	cancerigen	E-322	nepericulos
E-125	nepericulos	E-214	cancerigen	E325...E327	nepericulos
E-126	nepericulos	E-215	cancerigen	E-330	cel mai cancerigen
E-127	nepericulos	E-216	cancerigen	E331...E337	nepericulos
- te-E-130	nepericulos	E-217	cancerigen	E338... E341	modificari gastrice
E-131	cancerigen	E-220	distruge B12	E400....E404	nepericulos
E-132	nepericulos	E-221	modificari gastrice	E-406	nepericulos
E-140	nepericulos	E-222	modificari gastrice	E-407	modificari gastrice
E-141	nepericulos	E-223	modificari gastrice	E-408	nepericulos
E-142	cancerigen	E-224	modificari gastrice	E-410	nepericulos
E-150	nepericulos	E-226	modificari gastrice	E-411	nepericulos
E-151	nepericulos	E-230	periculos	E-413	nepericulos
E-152	nepericulos	E-232	periculos	E-414	nepericulos
E-153	modificari gastrice	E-233	periculos	E-420	nepericulos
E-160	nepericulos	E-236	nepericulos	E-421	nepericulos
E-161	nepericulos	E-237	nepericulos	E-422	nepericulos
E-162	nepericulos	E-238	nepericulos	E-440	nepericulos
E-163	nepericulos	E-239	cancerigen	E-450	modificari gastrice

 

 

E-urile considerate de oncologi drept "criminale"

Suspecte:

E 125, E 141,
E 150,
E 171 (gasit in guma de mestecat)
E 172, E 173,
E 240, E 241,
E 477;

Periculoase:


E 102 (tartrazina), colorant galben de sinteza, extrem de nociv, alergenic puternic, cancerigen
E 110 colorant alimentar „Sunset yellow”, gasit in budinci si dulciuri
E 120 (cosenila), colorant rosu, puternic alergen mai ales pentru copii
E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroidã);

Toxice:

E 200 (suprimã vitamina B12);
E 220, E 221, E 222, E 223, E 224 (produc boli intestinale);
E 225 (metabisulfit de sodiu), conservant, iritant puternic al sistemului digestiv
E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele);
E311, E 312 (atacã sistemul nervos);
E 320, E 321 – BHT, antioxidanti din margarinã (afecteaza metabolismul colesterolului);
E 330 - acidul citric sau sarea de lãmâie (produce boli ale aparatului bucal, cancerigen)
E 338 afecteaza digestia
E 339 (acid ortofosforic) opreste digestia
E 340, E 341, afecteaza digestia
E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 (afecteazã tubul digestiv);

Cancerigene:

E 123 (amarant), colorant rosu, alergen si cancerigen, prezent in bomboane, jeleuri, brinza topita. Interzis in SUA si statele sovietice. Cel mai cancerigen aditiv!!
E 131, E 142,
E 211 (acid benzoic)
E 213, E 214, E 215, E 217, E239, E 631 - interzisi în SUA, Comunitatea Europeanã si tãrile din fosta URSS.
E 251 (nitrat de sodiu) si E 252 (nitrat de potasiu), conservanti regasiti in mezeluri. Pot provoca moartea!!!

E-urile bune:

coloranti naturali: E 101 (riboflavina, vitamina , E 140 (clorofila), E 160 (caroteni), E 161 (xantofile), E 162 (betaina), E 163 (xantociani)
E 260 (acid acetic din otet)
E 270 (acid lactic)
E 296 (acid malic) din mere, pere, gutui
E 300 (acidul ascorbic) antioxidant puternic vitamina C naturalã din fructe si legume
E 306 (vitamina E naturalã), antioxidant puternic (prezent în ficat, ouã, peste, soia);
lecitina E 322 (antioxidant natural ) galbenus de ou, grasimi din lapte, ficat, creier, soia
E 334 (acid tartric) din struguri
E 407 (caragenon natural), emulsifiant extras dintr-o algã marinã
Agenti de gelificare din seminte sau fructe: E 410 (caruba), E 411 (tamarin), E 412 (guar)
E 440 (pectina), gelifiant natural din fructe si legume
E 461 (celuloza) fructe, leguminoase, piine neagra si semi, seminte

 

E-uri, gunoaie si... copii

 

Lista E-urilor suspecte si periculoase
E150, E172, E173, E141 – coloranti, E477 – emulsificator (ultimele doua sunt nocive doar daca sunt consumate in exces). E102 sau tratrazina (colorant galben), foarte nociv, se gaseste in bauturi, mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic, E110 sau Sunset yellow (colorant galben) – cancerigen, se gaseste in dulciuri, prajituri, budinci, diverse sucuri, E120 (colorant) provoaca alergii, E124 sau Ponceau 4R (colorant rosu) – toxic produce tumori pe glanda tiroida, se gaseste in mezeluri.

Lista E-urilor toxice
E220, E221, E222, E224 (sulfiti – conservanti) produc boli intestinale si alergii, se gasesc in carnea de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prajituri, bere, vin, otet de vin. E338 (acidifianti) afecteaza tubul digestiv, se gasesc in produsele cu gust acru sau acid ridicat. E339, E340, E341 (saruri de topire) afecteaza tubul digestiv. E407 (gelifiant) afecteaza tubul digestiv, E450 (emulsificator) afecteaza tubul digestiv, E461, E463, E465, E466 (agenti de incarcare) afecteaza tubul digestiv. E230 (bifenil – conservant), interzis in Australia recent si in UE, dar permis la noi, poate produce boli de piele, se gaseste in citrice, E231 (ortofenilfenol – conservant), posibil si cancerigen, interzis in SUA si Australia, produce boli de piele, E232 (conservant) poate produce boli de piele. E200 (conservat), extrem de toxic si periculos deoarece suprima din organism vitamina B12, E320 (butil-hidroxi-anisol BHA – conservant), posibil si cancerigen, se gaseste in cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat. E321 (acidul benzoic – antioxidant), posibil si cancerigen, creste de asemenea nivelul colesterolului, se gaseste in margarina. E311,E312 (antioxidant) ataca sistemul nervos. E330 (sarea de lamaie) devine cancerigen daca este consumat in exces.

Lista E-urilor cancerigene
E131, E123, E142 (colorati), E211 (acidul benzoic si derivatii sai – conservant), interzis in SUA, dar permis la noi, se gaseste in unele bauturi racoritoare, E213, E214, E215, E217 (conservanti), in unele bauturi racoritoare. E230 (conservant), E621 (glutamatul de sodiu), potentiator de arome. E631, E632 si E633– inozinati. Guanilati – E627, E628, E629. Rinoglucidele (potentiatori de gust si aroma) E634 si E635. Majoritatea sunt interzise in SUA. (Informatii furnizate de prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare)  

 

E-urile nocive sanatatii se impart in cinci categorii si anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri foarte cancerigene; adaosuri periculoase; adaosuri potential toxice; adaosuri suspecte. In prima categorie se inscriu E 330 acid citric/sare de lamaie prezent in majoritatea bauturilor racoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, mustarul sau branzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit in sosuri si supe concentrate si conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise in SUA si Europa occidentala. Nu si la noi, unde autoritatile in domeniu par a fi repetente la aceasta materie. Interesant este faptul ca unele E-uri considerate periculoase se gasesc chiar si in paine si produsele de panificatie. Este vorba despre emulsifianti semisintetici (agenti de prospetime E 471 mono si digliceride ale agentilor grasi), intaritori de gluten - stabilizatori (E 472 esteri ai mono si digliceridelor si E 482 lactat de calciu) si agenti de oxido-reducere (acizii alimentari E 300 acid ascorbic si E 330 acid citric). Adaosuri nocive sanatatii In categoria adaosurilor foarte cancerigene se situeaza urmatorii aditivi alimentari folositi in prepararea alimentelor si bauturilor: E 123 amaranth, E 131 colorant bleu patent, E 142 colorant verde S, E 213 benzoat de calciu, E 214 hidrobenzoat de etil, E 215 hidrobenzoat de etil sodic, E 216 hidrobenzoat de propil, E 217 sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E 239 hexametilen tetramina. De asemenea, aditivi periculosi pentru sanatate sunt considerati colorantii E 110 galben, E 124 rosu ponceau, E 102 tetrazina, E 120 acid carmic, E 122 azorubina, E 210 acid benzoic, E 212 benzoat de potasiu, E 228 bisulfit de potasiu, E 240 formaldehida, E 249 nitrit de potasiu, E 250 nitrit de sodiu si E 252 nitrat de potasiu. Alte adaosuri potential toxice provoaca boli intestinale (E 220 dioxid de sulf, E 221 sulfit de sodiu, E 224 metabisulfit de potasiu, E 226 sulfit de calciu), tulburari de digestie (E 338 acid fosforic, E 340 ortofosfati de potasiu, E 461 metilceluloza, E 463 hidroxipropil celuloza, E 466 carboximetil, E 470 saruri ale acizilor grasi), afectiuni dermatologice (E 230 difenil, E 232 ortofenil fenolat de sodiu, E 233 tiabendazol), tulburari metabolice ale colesterolului (E 321 butilhidroxitoluen BTH, E 320 butilhidroxianisol - antioxidant din margarina) si chiar afectiuni neurologice (E 311 octil galat, E 312 dodecil galat). Inselarea consumatorilor Potrivit reglementarilor romanesti, aditivi alimentari sunt considerate acele "substante care se folosesc la prepararea unor produse in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare". Din aceasta definitie oficiala, insa, nu se intelege despre ce fel de substante este vorba, de ce ar trebui ameliorata calitatea produselor si la ce fel de calitate se face referire - organoleptica sau nutritiva? Aici trebuie mentionata practica unor producatori, ce are scopul de a induce consumatorii in eroare, atunci cand cumpara un produs sau altul. Acestia nu mai mentioneaza pe ambalaj indicativul exact al aditivilor folositi, rezumandu-se sa inscriptioneze doar "afanatori", in locul denumirii chimice, "arome identic naturale" si "conservanti". Nu se mai vorbeste nimic despre cancerigenele benzoat sau glutamat de sodiu, acid citric, salicilat, sorbat si altele. Margarina, printre cele mai nocive Margarina este, poate, unul dintre cele mai nocive alimente, daca e sa luam in calcul faptul ca nu contine substante naturale, fiind produsa in exclusivitate din elemente de origine sintetica. Acest produs a fost inventat de americani, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, pentru a suplini lipsa de unt. Datorita faptului ca margarina nu se gaseste nicaieri in natura, organismul uman o recunoaste cu greutate si depune un efort imens pentru metabolizare. Inlocuitorul untului se obtine din ulei rafinat in combinatie cu o pudra de nichel, incalzite la o temperatura de circa 400 de grade Celsius, bine agitate si apoi tratate cu hidrogen industrial. Dupa 10 - 20 de ore rezulta produsul numit margarina, solid la temperatura camerei si continand grasimi saturate comparabile cu cele de porc. Pentru ameliorarea calitatilor organoleptice, in procesul de fabricatie a acestui aliment sintetic se adauga vitamina A, clorura de potasiu, antioxidanti, acizi si alcali, arome si coloranti sintetici, vitamina D, emulsifianti, lecitina, izopropyl ori stearyl si diacetyl. Reclamele agresive au facut ca margarina sa fie consumata in cantitati foarte mari, atat in tarile civilizate cat si in cele sarace. Aceeasi situatie se intalneste si la producerea gumei de mestecat, in special cea destinata copiilor, unde se folosesc cativa aditivi alimentari considerati cancerigeni sau potential toxici. In acest mod, consumatorii sunt expusi riscului aparitiei unor boli ale aparatului bucal, a cresterii colesterolului si chiar a contactarii cancerului. E-uri care nu omoara Nu toti aditivii alimentari sunt considerati periculosi pentru sanatate, cu predilectie cei naturali. Spre exemplu, E 306 vitamina E, este un puternic antioxidant ce se gaseste in ficat, oua, peste si soia. La fel de favorabil este si E 300 acid ascorbic - vitamina C naturala. In aceeasi categorie se mai inscriu colorantul natural E 140 - clorofila, antioxidantul natural E 322 - lecitina, gelifiantul natural E 440 - pectina, precum si emulsifiantul extras dintr-o alga marina E 407 - caragenon natural. In privinta altor produse exista balbaieli internationale si la ora actuala. Zaharina, spre exemplu, a fost descoperita si fabricata in anul 1879, pornindu-se de la toluen. Scopul a fost acela de a se reduce consumul nocivului zahar. SUA au interzis-o in 1997, insa dupa o vreme au readmis-o, cu conditia ca pe ambalaje sa se inscriptioneze ca administrata animalelor este cancerigena. Ulterior, Congresul american a renuntat si la acest avertisment, in urma protestelor exercitate de industria alimentara si in ciuda organizatiilor de protectie a animalelor. Aspartamul ucigas Aspartamul, E 951, a fost descoperit de americani in anul 1965, astazi fiind comercializat in peste 50 de tari. Produsul fusese creat tot ca o alternativa la nocivul zahar. Paradoxal, la ora actuala se considera ca aspartamul este mult mai nociv decat produsul pe care trebuia sa-l inlocuiasca. Acesta provoaca peste 90 de simptome organismului uman, concretizate in cefalee, vertij, spasme cerebrale, coronariene si musculare, greturi, eruptii, depresie, astenie, iritabilitate, insomnie, tulburari de vedere si auz, palpitatii, senzatia lipsei de aer, atacuri de panica, pierderea gustului, tulburari de memorie, dureri articulare s.a. De asemenea, aspartamul contribuie la aparitia tumorilor cerebrale, sclerozei multiple, epilepsiei, bolii Alzheimer, retardului mintal, limfoamelor, malformatiilor si diabetului. Suferintele mileniului III Alimentatia moderna, care se bazeaza in special pe crearea unei fidele societati de consum prin intermediul publicitatii agresive, se confrunta cu o serie de erori ce constau in mai multe practici daunatoare sanatatii. Dintre acestea se remarca folosirea ingrasamintelor chimice, insecticidelor si erbicidelor, aditivilor in produsele finite, a organismelor modificate genetic, zaharului, alimentelor rafinate, abuzului de carne si grasimi, metodelor nenaturale de conservare etc. Toti acesti factori duc la modificarea indicatorilor de sanatate si la influentarea negativa a patologiei inceputului de nou mileniu. Care patologie este dominata de urmatoarele suferinte, dupa cum au relevat studii ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii: moarte cardiaca subita, cel mai adesea provocata de cauze cardiovasculare ca hipertensiunea arteriala si cardiopatia ischemica, diabet si hiperinsulinemie, cancer, obezitate, ateroscleroza, boli imune, dislipidemie. Fatala combinatie In Romania, glutamatul de sodiu E 621 - unul dintre cei mai periculosi aditivi alimentari pentru organismul uman - este folosit la scara industriala, cu acordul autoritatilor sanitare. Se utilizeaza in fabricarea supelor instant concentrate, a mezelurilor, unele condimente si conservarea laptelui, branzeturilor si ciupercilor. Are efecte neurotoxice, provocand migrene si crampe. Se vinde sub forma de cristale deschise la culoare, fara gust, motiv pentru care trebuie combinat cu alti aditivi chimici aromatizanti. De cativa ani buni, organizatii de profil din Uniunea Europeana militeaza pentru interzicerea folosirii E 621 in produsele destinate consumului uman. De asemenea, Ministerul Agriculturii din SUA si-a informat public cetatenii ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori de risc in aparitia bolilor Alzheimer si Parkinson. O situatie asemanatoare se intalneste si in privinta folosirii benzoatului de sodiu, E 211, in producerea bauturilor racoritoare. O concentratie prea mare de benzen ingurgitata provoaca leucemie si diverse forme de cancer al sangelui. Fatala, dupa parerea specialistilor, este mai ales folosirea in combinatie a benzoatului de sodiu, E 211, cu acidul ascorbic, E 300. Pana in anul 2002, marii producatori au renuntat la aceasta combinatie ucigasa, insa de atunci au mai fost lansate pe piete peste 1500 de noi marci de bauturi racoritoare, care atenteaza la viata oamenilor. Pagina realizata de Dan COSTE