Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat margarina, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator.
Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.
Zaharul - moartea alba
Pe termen lung, consumul de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.
Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul si acesulfam K (E 950 si E 951) sunt indulcitori foarte des folositi si pot fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.
Supele concentrate si boala Alzheimer
Contin in exces glutamatul de sodiu (natrium glutaminat), E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Rolul lui este acela de a intensifica gustul, oricare are fi acesta. De fapt, este un fel de drog (cu observatia ca drogurile clasice intensifica trairile psihice, emotionale, nu gustul). Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration (FDA) ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.
Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului
Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind cancerigene ori toxice. Intr-o pastila de guma de mestecat se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).
Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie (care se vinde si separat, ca suc de lamaie) precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici. Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene.
Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta decat cea afisata
In Occident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se incearca renuntarea la produsele de tip fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, declara: "In prezent nu exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj apare substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare. Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant, respectiv E 103. Era folosit in compozitia preparatelor din carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau cremwurstii se colora. Cu ajutorul Institutului de Igiena si Sanatate Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative fara aceste E-uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile UE", spune Victoria Vargolici. "Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor."
Cercetatorii se pot insela
Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. Anca Telniceanu, cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: "Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana. Avizul pentru E-uri este dat de specialistii europeni. Acestia stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foarte nociv (cancerigen agresiv), Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica. Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se imbolnaveasca. Studiul nu este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras", spune Anca Telniceanu.
Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanu este de parere ca E 330 nu este daunator organismului: "Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru ca produsul ar deveni foarte acru. Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sanatate Publica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea listei cu aditivii admisi in alimentatie."
Cei mai periculosi aditivi
Exista deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.
E 123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de apus de soare (sunset yellow).
E 330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in marea majoritate a sucurilor care se afla in comert.
E 102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea actiune cancerigena.
Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.
In Romania au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol. Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau otetul chimic era un adevarat pericol pentru stomac. Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. Este bine deci ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului. Cel mai bine insa, renuntati la consumarea produselor ce contin E-uri, nu sunt nici necesare si au o calitate nutritiva mult mai scazuta decat cele traditionale, naturale.
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu