Un loc unde țiganii încă n-au ajuns
Taică-miu, pe când eram copil, anii 56-58, era cârciumar în
comuna Horia, jud. Tulcea. Nu închidea cârciuma nici noaptea. Lăsa pe tejghea
băuturile şi una două străchini. Omul care venea în miez de noapte se servea şi
punea banul în una din străchini.N-a avut niciodată necazuri. Treceau prin sat
şi ţigani. Și mai mult! În anii 78/80 făceam carte în București. În miez de
noapte sau spre ziuă luam iaurt sau lapte din stivă și lăsam banii întru-un
borcan.PO
Probabil pentru că n-au aflat de el, încă...
Comerţul "pe încredere", practicat în ţările
nordice.
Clientul ia marfa, o cântăreşte, trece la aparatul de taxat,
care calculează preţul după ce clientul a apăsat butonul corespunzător mărfii
(greutatea a transmis-o deja cântarul), iar apoi îşi pune marfa în plasă, scrie
Factroom.
În continuare, clientul face plata. Pentru asta, are la
dispoziţie două vase: în unul plăteşte, din altul ia restul.
În general, marfa este vrac. Pentru cine ia mai mult, există şi varianta preambalată, gata cântărită.
După ce a plătit, clientul marchează pe aparatul de taxat
valoarea depusă şi restul primit, pentru ca, la sfârşitul zilei, aparatul să-şi
facă monetarul.
Varza nu se cântăreşte. Se vinde la bucată.
Bonul îl pastrează până ajunge acasă. Vânzătorul are deplină
încredere în client, dar autoritatea fiscală îşi rezervă dreptul să verifice pe
drum dacă aparatul a încasat şi TVA-ul.
Nu e simplu? Fără vânzător, fără supraveghetor, fără
casieră. Şi chiar fără bodyguarzi.Magazinele de fermier sunt modeste, iar reclamele aproape lipsesc.
Conservele sunt făcute la fermă, iar ouăle se vând cu cofragul
Fermierii nu sunt obligaţi să-şi vândă numai produsele
proprii. Pot comercializa şi produsele altora, din aceeaşi zonă, dacă sunt
ecologice (exclus fir sintetic).
În zona respectivă, se fac mai mult jucării.Fermierii pot vinde şi produse preambalate, dar numai ecologice şi fără conservanţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu