Chestii pe care nu le gasesti in manualul de istorie - Cat de idioti erau oamenii

EXISTA SI LUCRURI CARE NU SE POT SPUNE IN MANUALELE  DE
> ISTORIE. E BINE SA LE STIM SI PE ACELEA.
> De ce nu-si spalau farfuriile stramosii nostri, de ce se
> credea ca rosiile sunt otravitoare, de unde vine expresia
> "It's raining cats and dogs"
> ("Ploua cu pisici si caini") sau "Salvati de
> clopotel", de unde vine  obiceiul priveghiului, de
> cate ori se spalau oamenii in Evul mediu?
>
> Raspunsurile le gasiti mai jos.
>
> Igiena...
> Data viitoare cand va spalati pe maini si apa e un pic mai
> rece decat v-ati dori, comparati situatia cu modul in care
> se spalau englezii prin  anul 1500. Nuntile aveau loc in
> general in luna iunie, pentru ca singura baie din an se
> facea in luna mai si in prima luna a verii viitorii soti
> inca miroseau acceptabil.
Oricum, corpul era deja imbibat de
> "miresmele"  transpiratiei si ca sa mascheze cat
> de cat mirosul neplacut, miresele purtau in brate un buchet
> de flori (de aici a ramas obiceiul buchetului purtat de
> mireasa!) ; "Cada" era, de fapt, un butoi mare,
> plin cu apa  calda. Stapanul casei avea privilegiul de a se
> imbaia primul, in apa curata. In aceeasi apa urmau la
> spalat, rand pe rand, fiii si restul persoanelor de sex
> masculin din familie. Apoi venea randul femeilor si, la
> sfarsit, al copiilor, in ordinea descrescatoare a varstelor.
> In final, apaera atat de murdara, incat puteai pierde un
> bebelus prin ea. De atunci dateaza la britanici vorba
> "Nu
>  arunca pruncul odata cu apa in care te-ai  spalat".
> Regina Elisabeta I a Angliei a ramas celebra si prin
> urmatoarea declaratie, facuta cu mandrie: "Fie ca e
> nevoie sau nu, eu o data la trei luni ma spal !"
>
> "Ploua cu pisici si caini"...
> Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fara
> scanduri dedesubt. Acoperisul casei era singurul loc in care
> animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care
> cainii, pisicile si alte vietati mai mici  (soareci,
> gandaci etc.) se cuibareau in paiele care acopereau casa.
> Cand ploua, paiele deveneau alunecoase si animalele cadeau
> uneori direct peste oameni. In acea perioada a aparut zicala
> "Ploua cu pisici si caini".  
> Adapostirea animalelor in acoperis a fost si motivul pentru
> care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii
> fecale puteau murdari asternutul la orice ora. Cineva a avut
> geniala idee de a intinde deasupra  patului un cearsaf,
> pentru protectie...
>
> Pragul...
> Bogatasii isi faceau podeaua casei din dale de piatra, care
> deveneau alunecoase pe vreme umeda. Pentru marirea aderentei
> in timpul mersului, se presara prin casa pleava.
> Reimprospatate succesiv, straturile de pleava amestecata cu
> apa atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea usii
> de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleava cu
> apa sa curga  afara din casa. Problema a fost rezolvata
> prin inventarea pragului.
>
> Rosiile sunt otravitoare...
> Pe vremea aceea, in fiecare bucatarie exista un cazan
> metalic mare, atarnat deasupra focului, pentru gatit. Carnea
> era destul de rara, asa ca  oamenii mancau mai mult
> fiertura de legume. In zeama ce ramanea de seara se adaugau
> a doua zi apa si legumele si tot asa. Astfel, o parte din
> mancare ajungea sa fie veche de saptamani. Cei mai instariti
> mancau din  vase realizate dintr-un aliaj care continea si
> plumb, pentru ca acesta putea fi prelucrat mai usor.
> Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea in organism
> si provoca otravirea sau chiar moartea. Din aceasta  cauza,
> rosiile au fost considerate in urmatorii 350 de ani ca fiind
>
> otravitoare.
>
> Farfurii din coaja de paine...
> Saracii mancau din niste bucati de lemn scobite, care
> tineau loc de farfurii. Vasele se mai faceau si din paine
> foarte veche, din care se  scotea miezul si care rezistau
> cateva mese bune. Ambele variante de "farfurii" nu
> erau spalate niciodata dupa folosire. De aceea, se intampla
> des ca vasele sa faca viermi... Painea se impartea intre
> membrii familiei,  in functie de statutul fiecaruia. Cei
> care munceau capatau coaja inferioara, din partea de jos a
> painii, restul familiei - partea din
> mijloc, mai mult miez - iar oaspetii primeau coaja
> superioara.
>
> Priveghiul...
> Pentru baut rachiu sau whisky erau folosite cesti din
> plumb. Combinatia alcool-plumb fiind atat de toxica incat ii
> scotea pe multi din uz pentru cateva zile. Chefliii gasiti
> intinsi pe marginea drumului erau considerati  morti si
> pregatiti pentru inmormintare. Inainte insa de a fi
> ingropati li se mai dadea o sansa - erau asezati pe masa din
> bucatarie timp de cateva zile. Asteptind ca
> "mortul" sa-si revina - ceea ce se intampla de
> multe  ori - rudele si prietenii mancau si beau in jurul
> mesei. Asa a aparut obiceiul priveghiului.
>
> Salvat de clopotel...
> Cei care din greseala erau ingropati de vii erau salvati de
> un clopotel. Teritoriul Angliei este locuit de multi, multi
> ani, asa ca, la inceputul  secolului al XVI-lea, a inceput
> sa fie criza de locuri de veci. Solutia a fost scoaterea
> sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor in niste depozite
> si refolosirea spatiului pentru un mort
> "proaspat". La  deschiderea vechilor sicrie s-a
> constatat ca unul din 25 era zgariat de unghii pe interior.
> Dandu-si seama ca unii semeni de-ai lor au fost
> ingropati de vii, englezii au inventat un mecanism de
> salvare a celor  ingropati de vii. De mana
> "mortului" era legata o sfoara, care, printr-o
> gaura in sicriu, era legata la un clopotel, montat langa
> mormant. Patrulele din cimitir supravegheau clopoteii. De
> aici vine vorba "saved by  the bell"
> ("salvat de clopotel").
>
> Sa mai zica cineva ca istoria e plictisitoare...